This project has been funded with the support from the European Commission in the framework of the Erasmus + Programme. This promotional page and its content reflects the views only of the project partners, and the Commission cannot be held responsable for any use which may be made of the information contained therein. Erasmus plus

First intellectual output. Loyola Andalucia University

First intellectual output. Loyola Andalucia University

Legal Framework

In this section are reported in original language all the lews and regulation that are related to the refugees in Italy, Spain and Romania. This is a useful collection of data that could be consulted with different links to the original documents.

1995

Legge 563/1995 “Disposizioni urgenti per l’ulteriore impiego del personale delle forze armate in attività di controllo della frontiera marittima nella regione Puglia” (G.U.R.I. n. 303 del 30.12.1995).

1998

Legge 40/1998 "Disciplina dell'immigrazione e norme sulla condizione dello straniero" (chiamata anche Legge Turco-Napolitano) (G.U.R.I. n. 59 del 12.03.1998 - Supplemento Ordinario n. 40).

1998

Decreto legislativo n.286/1998 “Testo unico delle disposizioni concernenti la disciplina dell'immigrazione e norme sulla condizione dello straniero” (G.U.R.I. n. 191 del 18.08.1998 - Supplemento Ordinario n. 139), modificato dalla Legge n.189/2002 relativa a “Modifica alla normativa in materia di immigrazione e di asilo”.

2002

Legge n.189 /2002 “Modifica alla normativa in materia di immigrazione e di asilo” (G.U.R.I. n.199 del 26.08.2002 - supplemento ordinario), attraverso il quale il sistema SPRAR è stato istituzionalizzato.

2007

Decreto Legislativo n. 251/2007 “Attuazione della direttiva 2004/83/CE recante norme minime sull'attribuzione, a cittadini di Paesi terzi o apolidi, della qualifica del rifugiato o di persona altrimenti bisognosa di protezione internazionale, nonché norme minime sul contenuto della protezione riconosciuta” (G.U.R.I. n. 3 del 04.01.2008), modificato dal Decreto Legislativo n.18/2014  “Attuazione della direttiva 2011/95/UE recante norme sull'attribuzione, a cittadini di paesi terzi o apolidi, della qualifica di beneficiario di protezione internazionale, su uno status uniforme per i rifugiati o per le persone aventi titolo a beneficiare della protezione sussidiaria, nonché sul contenuto della protezione riconosciuta” (G.U.R.I. n. 55 del 07.03.2014).

2008

Decreto Legislativo n. 25/2008 “Attuazione della direttiva 2005/85/CE recante norme minime per le procedure applicate negli Stati membri ai fini del riconoscimento e della revoca dello status di rifugiato” (G.U.R.I. n. 40 del 16.02.2008), emendato dal Decreto Legislativo n. 159/2008  “Modifiche ed integrazioni al decreto legislativo 28 gennaio 2008, n. 25, recante attuazione della direttiva 2005/85/CE relativa alle norme minime per le procedure applicate negli Stati membri ai fini del riconoscimento e della revoca dello status di rifugiato” (G.U.R.I. n. 247 del 21.10.2008), modificato dal Decreto Legislativo n. 142/2015 (G.U.R.I. n. 214 del 15.09.2015).

2009

Legge 94/2009 “Disposizioni in materia di sicurezza pubblica” (pacchetto di sicurezza) (G.U.R.I. n.170 del 24.07.2009 – Supplemento Ordinario n. 128).

2011

Decreto legge n. 89/2011 “Disposizioni urgenti per il completamento dell'attuazione della direttiva 2004/38/CE sulla libera circolazione dei cittadini comunitari e per il recepimento della direttiva 2008/115/CE sul rimpatrio dei cittadini di Paesi terzi irregolari” (G.U.R.I. n. 144 del 23.6.2011), implementato dalla Legge n.129/2011 (G.U.R.I. n. 164 del 16.07.2011).

2014

Decreto Legislativo n. 24/2014 “Attuazione della direttiva 2011/36/UE, relativa alla prevenzione e alla repressione della tratta di esseri umani e alla protezione delle vittime, che sostituisce la decisione quadro 2002/629/GAI” (G.U.R.I. n. 60 del 13.03.2014).

2014

Decreto Legge n. 119/2014 “Disposizioni urgenti in materia di contrasto a fenomeni di illegalità e violenza in occasione di manifestazioni sportive, di riconoscimento della protezione internazionale, nonché per assicurare la funzionalità del Ministero dell’Interno” (G.U.R.I. n. 194 del 22.08.2014), implementato dalla Legge n.146/2014 (G.U.R.I. n. 245 del 21.10.2014).

2014

Legge n.161/2014 “Disposizioni per l'adempimento degli obblighi derivanti dall'appartenenza dell'Italia all'Unione europea - Legge europea 2013-bis” (G.U.R.I. n. 261 del 10.11.2014).

2015

Decreto Legislativo n. 142/2015 “Attuazione della direttiva 2013/33/UE recante norme relative all'accoglienza dei richiedenti protezione internazionale, nonché della direttiva 2013/32/UE, recante procedure comuni ai fini del riconoscimento e della revoca dello status di protezione internazionale (G.U.R.I. n. 214 del 15.09.2015).

2016

Decreto Legge n. 113/2016 “Misure finanziarie urgenti per gli enti territoriali e il territorio” (G.U.R.I. n. 146 del 24.06.2016), implementato dalla Legge n.160/2016 (G.U.R.I. no 194 del 20.08.2016).

2016

Decreto Legge n. 193/2016 “Disposizioni urgenti in materia fiscale e per il finanziamento di esigenze indifferibili” (G.U.R.I. n.249 del 24.10.2016), con particolare riferimento all'art. 12 Misure urgenti a favore dei comuni in materia di accoglienza. Convertito con modificazioni dalla Legge n. 225/2016 (G.U.R.I. n. 282 del 02.12.2016 - Suppl. Ordinario n. 53). 

2017

Decreto Legge n. 13/2017 “Disposizioni urgenti per l'accelerazione dei procedimenti in materia di protezione internazionale, nonché per il contrasto dell'immigrazione illegale” (G.U.R.I. n. 40 del 17.02.2017).

2017

Legge n. 46/2017 “Conversione in legge, con modificazioni, del decreto-legge 17 febbraio 2017, n. 13, recante disposizioni urgenti per l'accelerazione dei procedimenti in materia di protezione internazionale, nonché per il contrasto dell'immigrazione illegale” (denominata anche come legge Minniti-Orlando) (G.U.R.I. n.90 del 18.04.2017).

Ley 12/2009, de 30 de octubre, reguladora del derecho de asilo y de la protección subsidiaria (BOE núm. 263, de 31 de octubre). / Act 12/2009 of October 30th on the Right of Asylum and Subsidiary Protection (BOE no. 263, of 31.10.2009)

Real Decreto 1325/2003, de 24 de octubre, por el que se aprueba el Reglamento sobre régimen de protección temporal en caso de afluencia masiva de personas desplazadas (BOE núm. 256, de 25 de octubre). / Royal Decree 1325/2003 of 24 October, which approves the Regulation on temporary protection regime in the event of a mass influx of displaced persons (BOE no. 256,of 25.10.2003)

Real Decreto 203/1995, de 10 de febrero, por el que se aprueba el Reglamento de aplicación de la Ley 5/1984, de 26 de marzo, reguladora del Derecho de Asilo y de la condición de Refugiado. / Royal Decree 203/1995 of 10 February 1995 approving the Regulation implementing Law 5/1984 of 26 March 1984, regulating the law of asylum and criteria for refugee status (consolidated version, after several modifications)

Acuerdo de Adhesión del Reino de España al Convenio de Aplicación del Acuerdo de Schengen -artículos 28 a 38-. Instrumento de ratificación de España de 23 de julio de 1993 (BOE núm. 81, de 5 de abril de 1994). / Agreement of Accession of the Kingdom of Spain to the Agreement for the Application of the Schengen Agreement-articles 28 to 38-. Instrument of ratification of Spain of July 23, 1993 (BOE No. 81, of April 5, 1994).

Convenio relativo a la determinación del Estado responsable del examen de las solicitudes de asilo presentadas en los Estados miembros de las Comunidades Europeas, hecho en Dublín el 15 de junio de 1990. Instrumento de Ratificación de España de 27 de marzo de 1995 (BOE núm. 183, de 1 de agosto de 1997). / Convention concerning the determination of the State responsible for the examination of asylum applications filed in the Member States of the European Communities, done in Dublin on June 15, 1990. Instrument of Ratification of Spain of March 27, 1995 (BOE no. 183, of August 1, 1997).

Acuerdo Europeo n.º 31 sobre exención de visados para los refugiados, hecho en Estrasburgo el 20 de abril de 1959. Instrumento de Ratificación de España de 2 de junio de 1982 (BOE núm. 174, de 22 de julio de 1982). / European Agreement No. 31 on visa exemption for refugees, made in Strasbourg on April 20, 1959. Instrument of Ratification of Spain of June 2, 1982 (BOE No. 174, of July 22, 1982).

Convención sobre el Estatuto de los Refugiados, hecha en Ginebra el 28 de julio de 1951, y Protocolo sobre el Estatuto de los Refugiados, hecho en Nueva York el 31 de enero de 1967. Instrumento de Adhesión de 22 de julio de 1978 (BOE núm. 252, de 21 de octubre de 1978). / Convention on the Status of Refugees, made in Geneva on July 28, 1951, and Protocol on the Status of Refugees, made in New York on January 31, 1967. Instrument of Accession of July 22, 1978 (BOE no. .252, of October 21, 1978).

Directiva 2013/32/UE del Parlamento Europeo y del Consejo, de 26 de junio de 2013, sobre procedimientos comunes para la concesión o la retirada de la protección internacional (Diario Oficial de la Unión Europea L 180/60, de 29 de junio de 2013) / Directive 2013/33/EU of the European Parliament and of the Council of 26 June 2013 laying down standards for the reception of applicants for international protection

Reglamento (UE) n.º 604/2013 del Parlamento Europeo y del Consejo, de 26 de junio de 2013, por el que se establecen los criterios y mecanismos de determinación del Estado miembro responsable del examen de una solicitud de protección internacional presentada en uno de los Estados miembros por un nacional de un tercer país o un apátrida (Diario Oficial de la Unión Europea L 180, de 29 de junio de 2013). / Regulation (EU) No 604/2013 of the European Parliament and of the Council of 26 June 2013 establishing the criteria and mechanisms for determining the Member State responsible for examining an application for international protection lodged in one of the Member States by a third-country national or a stateless person (recast)

Other Laws and Regulations on Aliens, included at the First Intellectual Output:

Organic Law 4/2000 of 11 January 2000 on rights and liberties of aliens in Spain and their social integration (last version, consolidated and updated at BOE on June 28, 2017).

Royal Decree 557/2011 of 20 April, which approves the Regulation of Organic Law 4/2000, on the rights and freedoms of foreigners in Spain and their social integration, after its reform by Organic Law 2/2009 (, Apr. 30, 2011).

Royal Decree 162/2014 of 14 March 2014 on the regulation and functioning of internal rules of the Detention Centres for Aliens CIE (BOE no 64, of 15.03.2014).

http://igi.mai.gov.ro/ro/content/legisla%C8%9Bie

  1. Hotărârea de Guvern 639 din 20 iunie 2007 privind structura organizatorică și atribuțiile Inspectoratului General pentru Imigrări, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la: <http://igi.mai.gov.ro/sites/all/themes/multipurpose_zymphonies_theme/images/pdf/HG639DIN2007.pdf>.
  2. Ordonanța de Urgență a Guvernului 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la link: <OUG nr.194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România (formă actualizată mai 2019)>.
  3. Ordonanța de Urgență a Guvernului 102 din 14 iulie 2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederanției Elvețiene, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la link: <OUG nr.102 din 14 iulie 2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene (formă actualizată mai 2019)>.
  4. Legea nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la link: <Legea nr.122 din 04 mai 2006 privind azilul în România (formă actualizată mai 2019)>.
  5. Ordonanța de Guvern nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecție internațională sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la link: <OG 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit protecţie internaţională sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European (formă actualizată mai 2019)>.
  6. Ordonanța de Guvern nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la link: <OG nr. 25 din 26 august 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România (formă actualizată mai 2019)
  7. Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind statutul polițistului, forma actualizată, mai 2019. Disponibil la link: <Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind statutul polițistului (formă actualizată mai 2019)>.
  8. Principii ce rezultă din jurisprudența CEDO în cauzele privind neexecutarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unui debitor public. Disponibil la link: <Principii ce rezultă din jurisprudența CEDO în cauzele privind neexecutarea hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unui debitor public.>.
  9. Strategia Națională privind Imigrația pentru perioada 2019-2022. Disponibil la: <http://webapp.mai.gov.ro/frontend/documente_transparenta/188_1549983152_Anexa%20nr.%201%20-%20Strategia%20naţională%20pentru%20imigrație.pdf>.

 

Informații generale privind cadrul legal privind azilul, recepția și integrarea persoanelor în nevoie de protecție internațională aflate pe teritoriul României

Direcția de Azil și Integrare (DAI) a Inspectoratului General pentru Imigrări este structura responsabilă de integrarea solicitanților de azil și a străinilor în societatea românească.

În acest sens, DAI:

  • are ca scop asigurarea accesului nerestricționat la procedura de azil pentru străinii care au nevoie de protecție internațională;
  • asigură înregistrarea, identificarea și monitorizarea solicitanților de azil și a persoanelor care au primit o formă de protecție în România;
  • asigură emiterea și reînnoirea actelor de identitate și a documentelor de călătorie pentru solicitanții de azil și pentru persoanele care au primit o formă de protecție;
  • stabilește statul membru responsabil de examinarea unei cereri de azil, în temeiul procedurii DUBLIN;
  • procesează cererile de azil în faza administrativă;
  • face cercetări și furnizează informațiile necesare din țările de origine pentru soluționarea cererilor de azil;
  • asigură reprezentarea juridică a intereselor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) în cazurile privind procedurile de azil;
  • oferă cazare, asistență materială și financiară solicitanților de azil care nu au mijloace de susținere; oferă consiliere, îngrijiri medicale etc. solicitanților de azil;
  • asistă la integrarea persoanelor cărora li s-a acordat o formă de protecție;
  • oferă asistență, sprijin și îndrumare pentru integrarea străinilor cu drept legal de ședere în România;
  • pregătește și implementează operațiunile de relocare a refugiaților în România;
  • asigură coordonarea și implementarea activităților desfășurate în colaborare cu centrul pentru relocare urgentă din Timișoara, conform acordului în această privință dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație.
  • colaborează cu organizațiile internaționale și cu ONG-urile specializate în acest domeniu pentru a coordona asistența oferită de acestea, pe baza principiului complementarității și în conformitate cu standardele privind azilul, prevăzute de autoritățile naționale, comunitare și internaționale.

Recepția, înregistrarea și prelucrarea cererilor de azil, oferirea de asistență solicitanților de azil în timpul procedurii și asistența pentru integrare sunt activități care au loc la centrele regionale pentru cazare și proceduri de azil solicitanților din București, Giurgiu, Timișoara, Galați, Rădăuți și Maramureș, fiind structuri teritoriale specializate în probleme de azil.

Asistenţa solicitanţilor de azil

Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, solicitanţii de azil beneficiază de următoarele măsuri de asistenţă:

  • Beneficiază la cerere de cazare gratuită într-unul din cele 6 centre ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Aceste centre de cazare dispun de camere de locuit şi bucătării dotate corespunzător, precum şi de spaţii de recreere (camere de rugăciune, cluburi, camere de joacă, săli de calculatoare şi săli de sport) care sunt folosite gratuit de către solicitanţii de azil.
  • Cazarea în Centrele Regionale IGI presupune şi asigurarea produselor de igienă personală şi de curăţenie, precum şi asigurarea bunurilor materiale necesare pregătirii şi preparării hranei şi servitul mesei.
  • Beneficiază, la cerere, în situaţia în care nu dispun de mijloace materiale de întreţinere, de hrană în limita sumei de 10 lei/persoană/zi, de o alocaţie pentru procurarea îmbrăcămintei în valoare de 100 lei/sezonul rece şi 67 lei/sezonul cald şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei/persoană/zi.
  • Beneficiază de acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie.
  • Beneficiază gratuit de asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazuri de boli acute sau cronice;
  • Minorii solicitanţi de azil participă la cursurile de învăţare a limbii române, pe durata unui an şcolar, după absolvirea acestuia fiind înscrişi în sistemul de învăţământ şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români. Pentru asigurarea participării la cursuri, IGI acordă pachete cu rechizite.
  • Participă gratuit la activităţi de adaptare culturală şi pot beneficia, în caz de nevoie, de consiliere şi asistenţă psihologică.
  • Copiii solicitanţi de azil beneficiază de alocaţia de stat acordată minorilor, în aceleaşi condiţii ca și cetăţenii români.

Documente de identitate și călătorie

Documentul temporar de identitate atestă identitatea, dreptul de şedere pe teritoriul României în calitate de solicitant de azil şi resedinţă. Pe parcursul procedurii de azil, valabilitatea documentului va fi prelungită periodic, în funcţie de stadiul procedurii.
Pentru prelungirea documentului temporar de identitate, solicitantul va depune personal la ghișeul structurii competente din cadrul Direcției de Azil și Integrare o cerere tip, însoţită de dovada reședinţei, în cazul în care nu se află cazat într-unul din Centrele Regionale de Proceduri şi Cazare pentru solicitanţii de azil.
În cazul în care solicitanţii de azil nu posedă pașaport naţional, pe documentul temporar de identitate eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări va fi menţionat "Identitate declarată".
Pentru a beneficia de drepturile prevăzute de lege, solicitantului de azil i se atribuie un cod numeric personal care se înscrie în documentul temporar de identitate. Codul numeric personal se atribuie de îndată, după înregistrarea cererii de azil în baza de date, în funcţie de reşedinţa solicitantului de azil.

Documente ce se eliberează persoanelor cu o formă de protecţie în România

  1. Permis de ședere

Beneficiarii unei forme de protecţie în România au dreptul de a obţine documente corespunzătoare pentru dovedirea identităţii şi pentru trecerea frontierei de stat.
Pentru aceasta, străinul trebuie să beneficieze de una dintre formele de protecţie, respectiv statut de refugiat sau protecţie subsidiară. Solicitantul se va prezenta personal pentru depunerea cererii de eliberare a permisului de şedere.
În vederea atestării reședinţei, beneficiarul formei de protecţie are obligaţia de a depune unul dintre următoarele documente: titlu de proprietate, contract de locaţiune înregistrat la administraţia fiscală, contract de comodat încheiat în forma autentică sau orice alte acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare privind titlul locativ, care fac dovada dobândirii unor drepturi locative.
Permisele de şedere se eliberează de îndată ce este posibil, după acordarea protecţiei internaţionale în România, pentru o perioadă de 3 ani, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de refugiat, respectiv pentru o perioadă de 2 ani persoanelor cărora li s-a acordat protecţie subsidiară. După expirare, se va elibera un nou permis de şedere cu aceeași valabilitate. Nu se percep taxe pentru eliberarea permisului de şedere.

  1. Document de călătorie (pașaport)

Documentele pentru trecerea frontierei se eliberează la cerere, străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie în România, respectiv statut de refugiat sau protecţie subsidiară.
Solicitantul se va prezenta personal pentru depunerea cererii de eliberare a documentului de călătorie electronic.
În vederea atestării reședinţei, beneficiarul unei forme de protecţie are obligaţia de a depune unul dintre următoarele documente: titlu de proprietate, contract de locaţiune înregistrat la administrația fiscală, contract de comodat încheiat în formă autentică sau orice alte acte încheiate în condiţiile de valabilitate prevăzute de legislaţia română în vigoare privind titlul locativ, care fac dovada dobândirii unor drepturi locative.
Pentru eliberarea unui document de călătorie electronic este necesară plata la orice unitate C.E.C. Bank a unei taxe în valoare de 258 lei în contul COMPANIEI NAŢIONALE „IMPRIMERIA NAŢIONALĂ” S.A., RO29CECEB00130RON2431503 (care va avea menţiunea: documente/paşapoarte străini), reprezentând contravaloarea paşaportului.
Documentul de călătorie electronic se eliberează la cerere, beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare pentru o perioadă de 2 ani, fără posibilitatea prelungirii valabilităţii. După expirare, se va elibera un nou document de călătorie cu aceeași valabilitate.
Străinilor beneficiari ai statutului de refugiat sau protecției subsidiare aflaţi în străinătate, care nu mai posedă documente de călătorie valabile, li se vor elibera de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu avizul Inspectoratului General pentru Imigrări, titluri de călătorie numai pentru revenirea în ţară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile şi încetează de drept la data intrării titularului pe teritoriul României.

Programul de integrare socială a străinilor cu drept de ședere în România

Integrarea socială a străinilor care au dobândit un drept de şedere în România şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, se realizează prin participarea, la cerere, la activităţi de acomodare culturală, consiliere şi învăţare a limbii române.

  • Programele de integrare în cazul acestor categorii de străini, precum şi activităţile în vederea facilitării integrării se stabilesc şi se implementează pe baza nevoilor beneficiarilor.
  • Sesiunile de acomodare culturală se realizează de personalul specializat IGI în scopul familiarizării persoanelor mai sus menţionate cu tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturale româneşti şi pentru oferirea de informaţii practice privind societatea românească.
  • Cursurile de învăţare a limbii române sunt organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări, şi urmăresc familiarizarea participanţilor cu limba română. La finalul cursului cunoştinţele participanţilor sunt evaluate de o comisie desemnată de către MEC care evaluează nivelul de cunoştinţe al participanţilor şi eliberează un certificat de participare.

Depunerea cererilor de înscriere în Programul de integrare se face obligatoriu la sediile Inspectoratului General pentru Imigrări.
Etapele înscrierii în programul de integrare (PI) sunt:

  • depunerea cererii în termen de 30 de zile de la dobândirea formei de protecţie;
  • programare pentru interviul de evaluare a nevoilor individuale în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea cererii de intrare în programul de integrare;
  • susţinerea interviului de evaluare a nevoilor individuale;
  • realizarea împreună cu beneficiarul a planului individual de măsuri în vederea integrării (stabilirea activităţilor în funcţie de nevoi şi resurse, stabilirea termenelor de atingere a obiectivelor);
  • efectuarea anchetei sociale prin care se decide înscrierea în PI şi cazarea în unul din centrele I.G.I. în termen de 30 zile de la data depunerii cererii de perticipare le PI;
  • în cazul în care au fost îndeplinite condiţiile pentru inscrierea în PI şi cazare se trece la redactarea protocolului, informarea beneficiarilor privind drepturile şi obligaţiile cuprinse în protocol şi semnarea atât de beneficiar, cât şi de persoana desemnată de catre I.G.I.

Accesul la educație
Accesul la educaţie pentru
străinii cu o formă de protecţie

Străinii care au obţinut o formă de protecţie în România au acces la toate formele de învăţământ în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români.
În vederea înscrierii în anul de studiu corespunzător cunoştinţelor deţinute, inspectoratele şcolare organizează pentru minori un curs gratuit de iniţiere în limba română. Pe perioada cursului de învăţare a limbii române minorii pot fi înscrişi ca audienţi în sistemul de învăţământ.
De asemenea, Ministerul Educaţiei Naţionale organizează un curs gratuit de limbă română pentru străinii adulţi participanţi la programul de integrare.

Accesul la educație pentu solicitanţii de azil

In vederea facilitării accesului la sistemul de învățământ românesc, solicitanții de azil minori beneficiază, în mod gratuit, pe durata unui an școlar, de un curs pregătitor în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ. Cursul pregătitor este organizat de Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.
Pe perioada cursului de învăţare a limbii române minorii pot fi înscrişi ca audienţi în sistemul de învăţământ.

Accesul la educație pentru străinii cu drept de şedere

Străinii care au dobândit drept de şedere în România şi cetăţenii statelor membre ale UE şi Spaţiului Economic European beneficiază, la cerere şi gratuit de cursuri de învăţare a limbii române. Aceste cursuri sunt organizate de Ministerul Educaţiei Naționale în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrari şi urmăresc familiarizarea participanţilor cu limba română.
Pe perioada cursului de învăţare a limbii române minorii pot fi înscrişi ca audienţi în sistemul de învăţământ.

Accesul la asistența medicală
Acces
la servicii medicale pentru străinii cu o formă de protecție

Ai dreptul la asigurare de sănătate gratuită dacă:

  • Ai sub 18 ani;
  • Ai între 18-26 ani şi esti elev sau student fără venit;
  • Ai un handicap şi certificat care să ateste acest lucru;
  • Eşti însărcinată şi nu ai un venit stabil mai mare sau egal cu salariul minim pe economie;
  • Soţul/soţia are asigurare de sănătate şi tu nu ai venituri (eşti coasigurat).

De asemenea, dacă eşti angajat legal, angajatorul tău are obligaţia să îţi plătească contribuţia la sistemul de asigurări.
Înainte să poţi accesa serviciile de sănătate ca persoană asigurată, trebuie să contactezi Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) şi să te înregistrezi la un medic de familie.
Dacă nu eşti inclus într-una dintre categoriile menţionate trebuie să plăteşti asigurarea de sănătate. Te încurajăm să plăteşti contribuţia la sistemul de asigurări de sănătate din momentul obţinerii formei de protecţie.
Pentru a fi asigurat trebuie să plăteşti o contribuţie lunară (10% din salariul minim brut, respectiv 1248 lei/an, contribuția minimă) şi, dacă este necesar, să plăteşti retroactiv asigurarea de sănătate pentru maxim 6 luni.

Asistenţa medicală a solicitanţilor de azil:

  • este asigurată de personalul medical din centrele de cazare ale IGI, care monitorizează permanent starea de sănătate a solicitanţilor de azil, iar în caz de boală asigură asistenţă medicală primară şi tratament gratuit;
  • în cazul bolilor acute sau cronice care le pun viaţa în pericol iminent, beneficiază de asistenţă spitalicească de urgenţă.

Asistența medicală pentru străinii cu drept de ședere

Străinii care au dobândit drept de şedere în România au dreptul la asistenţă medicală în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români. Pentru a beneficia de asistenţă medicală aceştia trebuie să plătească contribuţia la fondul asigurărilor de sănătate.

Accesul la beneficii sociale

Există o varietate de servicii sociale și beneficii care se pot accesa de către beneficiarii unei forme de protecție, solicitanții de azil sau străinii cu drept de ședere. Instituția responsabilă pentru acestea este Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).

Accesul pe piața muncii

Străinii cu o formă de protecție în România au acces la piața muncii, acces la sistemul de asigurări de șomaj, măsuri de prevenire a șomajului și stimularea ocupării forței de muncă în aceleași condiții ca și cele ale cetățenilor români. În plus, dispozițiile legale menționează un sistem de susținere a străinilor cu o formă de protecție și adaptarea serviciilor prestate de agențiile de ocupare a forței de muncă la situația și nevoile lor specifice.
Cetățenii străini care participă la programul de integrare sunt înregistrați ca persoane care caută un loc de muncă la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în termen de 30 de zile de la semnarea protocolului de integrare cu Inspectoratul General pentru Imigrări.
Pentru mai multe informații și asistență în acest sens, contactați integrarea personalului IGI și a agenției naționale de ocupare a forței de muncă în orașul/județul în care locuiți și sunteți înregistrat ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Există, de asemenea, cursuri profesionale la care aveți acces, în funcție de dorințele și nivelul de educație.

Solicitanții de azil care au ajuns la trei luni în cadrul procedurii administrative și nu li s-a emis o decizie în această privință, iar întârzierea nu este imputabilă acestora, au dreptul de a lucra, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.
De asemenea, solicitanții de azil care se află în procedura de azil în faza judiciară și nu li s-a emis o decizie definitivă și irevocabilă au dreptul de a lucra, în condițiile stipulate de lege pentru cetățenii români.

Cetățeni străini cu permis de ședere
Cetățenii străini care locuiesc în România, cetățenii statelor membre ale UE și SEE și membrii familiilor lor, precum și străinii care sunt membri de familie ai cetățenilor români nu au nevoie de permis de muncă.

Partners

Consorzio Tartaruga Università degli Studi di Enna Kore Universidad Loyola Andalucia Universitatea din Bucaresti
  Associacion Claver Global Commercium  

 

© 2017-2019 Consorzio Tartaruga - Palermo (Italy). All Rights Reserved.
Designed by Giancarlo La Barbera